SC MEDICAL PSIHO GRUP SRL produce medii de cultura microbiana pentru uz clinic si industrial, pe care le comercializeaza alaturi de suplimente, reactivi si consumabile pentru laboratorul de microbiologie. Mediile de cultura produse de SC MEDICAL PSIHO GRUP sunt inregistrate la Ministerul Sanatatii din Romania sub nr. 3698 / 14.06.2012. Pentru productia mediilor de cultura, SC MEDICAL PSIHO GRUP SRL utilizeaza doar produse certificate si omologate in UE.

Fiecare lot de mediu produs este supus unui riguros control intern al calitatii.

In producerea si comercializarea mediilor de cultura SC MEDICAL PSIHO GRUP SRL sunt respectate prevederile urmatoarelor standarde internationale:
EN ISO 375:2003
EN ISO 980:2008
EN ISO 12322:2003

Politica referitoare la calitate a S.C. MEDICAL PSIHO GRUP S.R.L. este de a realiza produse si de a furniza servicii de calitate, pentru a satisface necesitatile explicite si implicite ale clientilor, In conditiile respectarii cerintelor legale. Pentru a pune in practica  aceasta  politica, conducerea S.C. MEDICAL PSIHO GRUP SRL a implementat sistemul de management al calitatii in conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2008, sistemul de management de mediu in conformitate cu standardul SR EN ISO 14001, precum si sistemul de management OHAS 18001. Obiectivele principale in domeniul calitatii ale organizatiei noastre sunt urmatoarele:

• sa livram produse si sa furnizam servicii conforme conditiilor specificate, la termenele stabilite, in scopul cresterii satisfactiei clientilor;
• prevenirea neconformitatilor in toate fazele de realizare a produsului sau de furnizare a serviciului, ceea ce va conferi incredere clientilor si va aduce beneficii organizatiei.
• certificarea conformitatii sistemului de management al calitatii cu cerintele standardului SR EN ISO 9001:2008.

S.C MEDICAL PSIHO GRUP SRL., produce in conditii de calitate o gama  larga de reactivi de diagnostic in vitro incluzånd: medii uzuale, de crestere, de imbogatire, de transport, de conservare, de control al sterilitatii bacteriologice si fungice, pentru antibiograme, etc. Ele sunt utilizate pentru controlul bacteriologic de laborator, în industria alimentara (lapte si produse lactate, carne si produse din carne), în zootehnie (controlul furajelor), în industria cosmeticelor, pentru controlul apelor (potabile si reziduale) etc

Cercetarile din ultima vreme au adus importante contributii privind stabilirea necesitatilor nutritive ale bacteriilor, pentru o serie intreaga de germeni existand indicatii precise privind nevoile in diferite substante utile dezvoltarii lor, fapt ce permite utilizarea mediilor sintetice. Un mediu de cultura poate fi definit ca un suport nutritiv steril, care permite dezvoltarea si studiul unui microorganism in afara nisei ecologice naturale.

Pentru a permite dezvoltarea microorganismelor orice mediu de cultura trebuie sa indeplineasca  anumite conditii:

– sa contina substante nutritive necesare metabolismului bacterian;
– sa aiba o anumita reactie (pH) \n limitele careia se poate dezvolta bacteria;
– sa corespunda particularitatilor fiziologice ale bacteriilor,tinand cont de tipul lor respirator;
– sa fie steril.

Biosinteza constituentilor celulari este conditionata  de prezenta în mediu a unei surse adecvate de energie si a unor cantitati convenabile de compusi cu greutate moleculara mica, utilizati ca precursori sau ca materiale de constructie, iar rezultatul metabolismului de biosinteza este cresterea si multiplicarea celulei. Procesul de crestere depinde, în evolutia sa, de natura si concentratia substantelor nutritive din mediu si de aprovizionarea continua  a celulei cu energia necesara reactiilor endoterme de sinteza. Desi în practica  se folosesc medii de cultura  complexe, incluzând diverse peptone, extracte de carne sau vegetale, saruri minerale, pentru o serie întreaga de germeni exista astazi indicatii precise cu privire la substantele de baza utile dezvoltarii, fapt ce face posibila utilizarea mediilor sintetice. Datorita folosirii acestor medii, în care formula tuturor substantelor componente este cunoscuta si, mai ales, datorita  încorporarii de constituenti marcati radioactiv, s-au putut elucida o serie întreaga de procese metabolice, aratându-se etapele pe care le parcurg diversele substante în biosinteza celulara. Cunoscându-se însusirile germenilor studiati, conditiile lor optime de dezvoltare, bacteriologul trebuie sa foloseasca  mediile cele mai eficiente si indicate pentru izolare, identificare si crestere, în functie de specia microorganismului de interes. Progresele realizate în domeniul biochimiei generale, descoperirea diverselor cai metabolice si a particularitatilor acestora, evidentierea diferentelor metabolice între speciile bacteriene, au permis cunoasterea amanuntita a necesitatilor nutritive ale microroganismelor, care sunt diferite de la o specie la alta. Exista unele bacterii care se pot înmulti bine într-un mediu format numai din apa, la care s-a adaugat amoniac, carbonat si urme de saruri minerale, în schimb altele au nevoie de substan]e organice speciale pentru dezvoltare (ser sanguin, sânge total etc.). Oricare ar fi însa gradul de complexitate al substantelor necesare cresterii unei bacterii, se constata întotdeauna ca anumite elemente ca: apa, substantele minerale, sursele de azot si carbon, sunt indispensabile tuturor microorganismelor.

În afara de aceste necesitati generale pentru nutritie, unele bacterii, dotate cu o capacitate de sinteza mai redusa, au nevoie si de anumite substante speciale, cunoscute sub numele de “factori de crestere” sau “vitamine bacteriene”. Pentru necesitati  de ordin practic, pe baza efectului pe care oxigenul îl exercita asupra cresterii si metabolismului, microorganismele pot fi grupate în 4 categorii:

1) Strict aerobe (Bacillus anthracis, Bacillus subtilis, Mycobacterium tuberculosis) – care au nevoie absoluta de prezenta oxigenului molecular, fiind incapabile sa traiasca în absenta acestuia.

2) Strict anaerobe (Clostridium tetani, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens) – care pot fi cultivate numai în medii saracite în oxigen, deoarece chiar la presiuni joase (10-5 atm) acesta poate avea efect inhibitor. În practica, anaerobioza se realizeaza fie prin înglobarea în mediu a unui compus sulfhidrilic (ex.tioglicolatul de sodiu, care reduce O2), fie prin cultivarea în anaerobiostate, în care O2 a fost îndepartat sau înlocuit cu un amestec controlat de alte gaze.

3) Microaerofile (spirochaetales, thiobacterii) – care cresc foarte bine la presiuni de oxigen mai mici decât aerul atmosferic (0,2 atm). Aceasta particularitate reflecta  prezenta unor enzime care sunt inactivate în conditii de oxidare puternica si pot fi mentinute în stare functionala  numai la presiuni joase de O2.

4) Anaerobe, facultativ aerobe (E.coli, Staphylococcus, Streptococcus) – care au capacitatea de a se dezvolta atât în prezenta cât si în absenta O2, dupa cum li se furnizeaza anumite substante nutritive în mediu. Acesti germeni îsi pot desfasura procesele respiratorii si cele fermentative cu aceeasi intensitate, fie simultan, fie cu precadere, numai unul, în functie de natura mediului de cultura si de aportul de oxigen.

Felul în care microorganismele se comporta fata de oxigen este o consecinta a tipului de metabolism si, din punct de vedere practic, influenteaza modul de cultivare si compozitia mediului.

Cunoasterea exigentelor de nutritie a microorganismelor prezinta o importanta practica deosebita, deoarece permite stabilirea conditiilor optime de cultivare (compozitia chimica a mediului, pH, grad de aerare) pentru atingerea scopului propus.

Legat de aceasta, trebuie mentionat faptul ca alegerea substratelor nutritive si stabilirea compozitiei unui mediu este în strânsa legatura cu destinatia lui.

Mediile de cultura se pot clasifica dupa diverse criterii si anume:

1. Dupa scopul utilizarii:

1.1. Medii uzuale – pe care se dezvolta majoritatea germenilor patogeni aerobi si anaerobi;
1.2. Medii speciale – destinate izolarii, cultivarii ai cercetarii însusirilor biologice ale anumitor specii bacteriene; La rândul lor, mediile speciale cuprind:
1.2.1. Medii de izolare – favorizeaza dezvoltarea anumitor germeni care necesita conditii speciale: • medii cu ser, sânge l Pasteurella, Corynebacterium • medii cu glicerina, cu cartof, cu ou l Mycobacterium
1.2.2. Medii de îmbogatire – contin substante care stimuleaza dezvoltarea unor germeni patogeni: • medii hiperclorurate (tip Chapman) l Stafilococi; • mediul Kauffmann-Muller l enterobacterii; • mediul Korthoff l leptospire.
1.2.3. Medii selective – favorizeaza, prin compozitia lor chimica, dezvoltarea anumitor germeni de interes, inhibând în acelasi timp dezvoltarea altora, prezenti în numar redus. • mediul Istrati-Meitert l E.coli, Shigella, Salmonella; • mediul Lowenstein-Jensen l mycobacterii; • mediul Czapek, Sabouraud l ciuperci. • mediul Muller – Hinton l pentru antibiograme
1.2.4. Medii diferentiale – permit cresterea diferentiata a unor specii microbiene sau pun în evidenta  anumite particularitati metabolice cu semnificatie diagnostica:

• fenomene proteolitice, zaharolitice, oxidoreducatoare;
• diferentierea speciilor lactozo-pozitive;
• detectarea formarii de H2S;
• producerea de indol etc

1.2.5. Medii de transport
1.2.6. Medii de conservare
1.2.7. Medii pentru controlul sterilitatii

2. Dupa consisteta

2.1. Medii lichide
2.2. Medii semisolide
2.3. Medii solide
Consistenta mediilor de cultura  este data de includerea în compozitia lor, a unei substante inerte: agar (geloza) sau gelatina.

Nu este lipsita de interes si o clasificare a mediilor de cultura dupa alte criterii:

3. Dupa  tipul respirator al bacteriilor :

• pentru germeni aerobi
• pentru germeni anaerobi

4. Dupa compozitie:

• naturale
• sintetice

Procesul de crestere si dezvoltare a microorganismelor este rezultatul unui numar mare de reactii biochimice diferite, care au loc în celula si prin care se utilizeaza si se prelucreaza componentele mediilor de cultura. În conditii de productie se utilizeaza în principal asa-numitele medii de cultura “naturale”: animale, vegetale, din peste, ou, lapte, geloza si gelatina, bazate pe extractia sau hidroliza materiilor prime respective. În plus, asemenea medii sunt adesea îmbogatite suplimentar cu ser sanguin, sânge, extract/autolizat proaspat de drojdie sau alte amestecuri stimulatoare care actioneaza  prin:

• adaosul de substante proteice scindate, usor de asimilat;
• aportul de vitamine si factori de crestere;
• adsorbtia din mediul de cultura a unor produse nocive, prezente fie în peptona, fie în geloza.

Aceste medii de cultura nu sunt standardizate si sunt instabile din punct de vedere al compozitiei. Calitatea lor depinde în primul rând de materia prima initiala sau de semifabricatul utilizat. Inventivitatea în domeniul prepararii mediilor de cultura este orientata în principal catre elaborarea celor mai eficiente raporturi între ingrediente, catre gasirea surselor nutritive cele mai adecvate cresterii anumitor categorii de microorganisme, precum si catre gasirea de substrate care sa devina  înlocuitori de carne. Raportul dintre ingredientele din compozitia unui mediu de cultura este în strânsa  corelatie cu scopul utilizarii mediului respectiv.

Cerintele actuale fata de îmbunatatirea diagnosticului bolilor infectioase, pun foarte acut problema necesitatii standardizarii si controlului mediilor de cultura si a componentelor lor principale. S.C. MEDICAL PSIHO GRUP  S.R.L., produce in conditii de calitate o gama larga de reactivi de diagnostic in vitro incluzand: medii uzuale, de crestere, de imbogatire, de transport, de conservare, de control al sterilitatii bacteriologice si fungice, pentru antibiograme, etc. Ele sunt utilizate pentru controlul bacteriologic de laborator, în industria alimentara (lapte si produse lactate, carne si produse din carne), în industria cosmeticelor, pentru controlul apelor (potabile si reziduale)

Mediile deshidratate folosite  pentru prepararea mediilor de cultura gata turnate in placi Petri, tuburi sau flacoane sunt fabricate de LAB M,ANGLIA SI AU MARCAJ CE.

CONDITII DE LIVRARE:

Produsele se vor livra la sediul Spitalului  , magazia de materiale, conform comenzilor scrise sau telefonice , in maxim 3 zile de la primirea acestora.

EXPEDIEREA SI TRANSPORTUL PRODUSELOR

Expedierea se va face de catre furnizor cu autovehicule speciale autorizate si pe cheltuiala acestuia.Produsele vor fi ambalate corespunzator,astfel incat caracteristicile lor calitative si cantitative sa nu fie atinse.